Mi-e rușine

    Pentru naivitatea de a considera blogul al meu și pentru libertatea de a-mi exprima opinia oricând și oricui, atâta timp cât este susținută de argumente bine fundamentate, declar astăzi că îmi este rușine de actualul statut.

    Szuszi a fost învățată să-și respecte semenii şi să-i considere totdeauna mai deştepţi decât ea, nu a bătut mingea pe maidan ca alţi copii, nu a avut păpușă Barbie. Părinţii au făcut sacrificii să o ţină la şcoală şi să-i cumpere computer. Păpușa Barbie a fost pentru Szuszi cartea, accesoriile păpușii niște creioane colorate, nu că și-ar fi dorit vreodată păpuși, poate poante, dar să nu divagăm, povestea mea a fost deja spusă de o persoană mult mai talentată. Vreau să ajung la faptul că Szuszi este acum doar unul dintre mulții profesori români prost plătiţi. Pentru a se putea întreţine, este uneori nevoită să muncească şi altceva, dar nu s-a plâns până acum de această situație, nu-i așa?

   Ei bine, la un ceai cu bunii prieteni, Szuszi a avut ieri o revelație: cel puțin 50.000 de ore și-a stricat ochii într-un monitor vechi, a citit și a învățat, a  interpretat și a judecat, a făcut mici sacrificii, dar și-a trăit visul, până cînd a ajuns să primească o leafă de criză pe jumătate din salariul unui gunoier de la ROSAL, firma de salubrizare care adaugă un considerabil "spor de ruşine" oricărui angajat care adună gunoaiele. Și așa a întrebat-o bunul ei prieten Popy "Szuz, ție nu ți-e rușine de statutul de doctorand?". Și așa am început să discutăm despre sporuri de responsabilitate socială, fidelitate, tehnicitate, doctorat și probabil de aceea scrie acum pe blog în loc să doarmă. După o interacțiune cum nu se poate mai bizară și mai stângace, întrucât se vedea clar că subiectul LEAFĂ o rușina, a urmat o zi de luni plină de frumos, doar pentru că s-a văzut cu Lara.

  Nu există leac pt. astfel de rușine. Și studenților le spun că dacă o companie refuză să livreze un produs în 24 de ore, așa cum se menționează în campania publicitară sau în contractul semnat, consumatorul se poate adresa protecției consumatorului, sau poate intenta o acțiune civilă la tribunal, dar atunci când un politician promite și nu livrează după ce a fost ales, alegătorii nu au altă soluție decât să voteze pentru altcineva, sau să inițieze o campanie publică in care să critice lipsa lui de seriozitate, ceea ce implică eforturi prea costisitoare și rezultate pe termen lung.  Pot doar să mă afund în muncă, se găsește destulă cât să uit de rușine. Oricum la mine pilonii școală-muncă-viață susțin un bâlci ospitalier care nu-ți dă voie să stai  o secundă locului şi te instigă să-i iei toate tiribombele la rând, cu sete, măcar ăsta-i gratis. Deocamdată.